Cetatea Argamum, de strajă la Razim

La 7 km de satul Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, se află cetatea Argamum. Întemeiată în jurul anilor 670 – 660 î.Hr. de grecii din Milet, a purtat întâi numele de Orgame (numele grecesc), apoi a fost cucerită de români și redenumită Argamum. Împreună cu fortificația de pe Insula Bisericuța, străjuiau intrarea într-un golf al Marii Negre (sau Skytikos Pontos, adică Marea Scitică, așa cum era denumită atunci de către greci).

Istoric

Cetatea Argamum, reprezintă prima așezare de pe teritoriul României, atestată de un izvor scris (lucrarea ”Periegesis”, a lui Hekataios din Milet). Prin datarea sa, Argamum detronează ca vârstă Cetatea Histria, despre care multă vreme s-a crezut că este cea mai veche localitate din țara noastră. Deși în zonă s-au găsit urme de locuire, se pare că la sosirea coloniștilor greci, zona era nelocuită.

Despărțite de 40 de km pe uscat și cu posibilitatea de navigație directă la vremea respectivă, cele două cetăți au avut o istorie oarecum comună. Indiciile despre localizarea cetățîi Argamum au fost obținute în urma descoperirii unei pietre de hotar dintre orașele Histria și Argamum, cetate deja îndelung cercetată.

Insula Bisericuța, Cetățile Histria și Argamum, precum și fortificările din jurul acestora, au făcut parte dintr-o structură defensivă complexă, dezvoltată de-a lungul anilor.

Vârsta cetățîi a fost stabilită în urmă descoperirii în situl arheologic Doloșman a unui tumul mai special, tumulul cu heroon (un mormânt antic, de incinerare pe rug, ce include un altar și alte decorații, în general dedicate eroilor sau marilor conducători), numit ulterior “Mormântului Întemeietorului”. Este clar că a fost o persoană importantă și apreciată pentru că i-au fost aduse ofrande timp de 400 de ani după moartea sa, obiceiuri rezervate doar marilor eroi. Conform izvoarelor istorice descoperite în situl arheologic, tumulul a fost datat la anii 640-630 î. Hr., adică la întemeierea așezării iar concluziile cercetătorilor au stabilit că a fost vorba chiar de întemeietorul și conducătorul cetății.

În anii 100 d. Hr., cetatea a fost cucerită de români și își continuă viață sub dominația acestora. Totodată, numele îi este schimbat din Orgame în Argamum.

Ultima relatare pe care o avem legată de acest loc și de faptul că zona Gura Portiței era încă deschisă navigației, vine dintr-un document de secol XVII, referitor la fortificația orașului Babadag în fața atacurilor cazacilor, ce ajungeau până acolo cu bărcile lor.

Legende

Conform legendelor, pe aici ar fi trecut și chiar poposit corabia argonauților după ce au furat lâna de aur a regelui Aetes. Singura problemă este că faptele legendare s-au petrecut cu mult înainte de datarea actuală a cetății.

În prezent

Zona capului Doloșman fost locuită mai bine de 3000 de ani și a început să decadă ca polis (oraș) în secolul VII, în urma incursiunilor avaro-slave ce au măcinat aceste locuri dar a continuat să fie locuită sporadic.

Apoi, odată cu colmatarea fostului golf la Marea Neagră (probabil sfârșit de secol XVII, început de secol XVIII) și extinderea limanului care a blocat golful maritim și transformarea sa în lac (Razim), locul nu a mai reprezentat o amplasare strategică și a dispărut interesul militar, păstrându-se interesul locuirii datorită așezării propice, între terenurile agricole, zonele de pășunat precum și apele lacului Razem, loc prielnic pentru pescuit. Deși trecerea din Mare în Razim, prin Gura Portiței a fost deschisă până în anii ’60, navigația cu nave comerciale nu a mai fost posibilă datorită colmatării golfului.

Există o lipsă de izvoare în anumite perioade istorice dar având în vedere că numai 15% din suprafața cetății a fost cercetată, încă mai pot apărea o mulțime de surprize.

La ora actuală (anul 2020), cetatea se prezintă ca o ruină parțial decopertată, ce poate fi vizitată fară program sau organizare. Nu există angajați care să ofere ghidaj așa că ori vă informați singuri, ori apelați la ghizi locali. Sperăm că în curând să existe o formă minimă de organizare a vizitelor, un traseu turistic și eventual explicații asupra sitului.

De văzut

Pe lângă ruinele cetății Argamum, zona capului Doloșman (sau Dolojman) este rezervație naturală, zona strict protejată, de tip avifaunistic, floristic și faunistic, deosebit de importantă că biodiversitate. Fiind granița dintre Dobrogea continentală, ce se termină cu o faleză stâncoasă (calcar) și apele lacului Razim, vă puteți imagina bogăția de plante și animale ce trăiesc aici.

Peisajul este de asemenea uimitor, faleză calcaroasă, înalta, întinderea de apă a Razimului, apele lacului Golovița, cu zonele de vegetație de la mal, limanul Razim, în spatele căruia se văd apele Mării Negre, dealurile Dobrogei ce se întind în zona continentală.

Zona capului Doloșman poate fi vizitată în orice anotimp, fiecare având frumusețile sale, nu uitați însă că vara este foarte cald, zona este aridă și aveți nevoie de apă de băut. Țânțarii sunt și ei bine reprezentați 🙂 așa că este util să aveți cu ce să vă protejați de aceștia.

Flora și fauna sunt bine reprezentate dar tratăm acest subiect într-un alt articol.

Iliuță GOEAN