Cetatea Histria

Dor de istorie, cultură, tradiție, frumos!

Histria, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României, a fost fondat în a doua jumătate a sec  al -VII-lea i.e.n de coloniștii veniți din Milet, marea cetate din Asia Mică. Potrivit istoriei, cetatea a fost înființată în jurul anului 657 i.e.n de către negustorii greci care doreau relații comerciale cu populația geto-dacică. Schimbul se făcea între băștinașii care ofereau grâne, pește, miere, rășină și negustorii care aduceau mirodenii, vinuri, ulei de măsline sau diferite obiecte de podoabă. Ruinele de azi amintesc de cetatea care, cândva,  impresiona  prin amploare, măreție, monumentalitate, fiind prima colonie grecească de pe țărmul de vest al Marii Negre, pe malul Lacului Sinoe.

Histria s-a dezvoltat în diferite etape timp de 1300 de ani, ca multe alte cetăți aflate lângă mare, începând cu sec al-VII-lea i.e.n și până în sec  al-VII-lea e.n., perioada în care cetatea a fost distrusă de atacuri avaro-slave și părăsită de către locuitori săi.

Având o așezare strategică, fiind aproape atât de mare cât și de uscat și construită într-un golf, facilita în același timp relațiile economice și comericiale atât cu lumea mediteraneană cât și cu populația geto-dacică din Dobrogea și din întregul spațiu carpatic.

Având liniile de comunicare larg deshise, cetatea s-a dezvoltat foarte repede, astfel că în primele două secole de la construire, suprafața sa ajunge la câteva zeci de hectare.  În această perioada sunt cunoscute ruinele mai multor temple, în partea de est, formate din calcar și bogat decorate. În zone de vest se aflau cartierele de locuințe și zonele meșteșugărești, împrejmuite de o solidă fortificație din piatră și cărămidă. Spre vest și nord se întindeau cimitirele, dintre care se remarcă cele tumulare, ce reprezintă un complex unic în Dobrogea prin complexitatea și desăvârșirea lor.

De-a lungul timpului, cetatea suferă anumite modificări, care îi redau o nouă organizare urbanistică, iar în cursul epocii elenistice, cetatea este integrată în teritoriul statului dac al lui Burebista. Mai târziu, aparține Imperiului Român, în sec al-ÎI-lea și e dotată cu o nouă incinta, în interiorul căreia orașul se dezvoltă, fiind inserate două complexe termale, edificii publice, temple, cartiere pentru locuit sau pentru activități economice, piață publică precum și portul cu farul sau.
La mijlocul sec. al-III-lea Histria e grav distrusă de invaziile goților însă cetatea este refăcută cu un zid de apărare improvizat iar populația continuă să locuiască în cartierele orașului roman timpuriu, înfruntând perioade mai puțin benefice pentru cetate.
Secolele al-VI-lea și al-VII-lea sunt determinante pentru viața cetății. Deși afectată de invaziile avaro-slave, Histria își continuă existența urbană, însă decăderea finală și abadonarea cetății se datorează innisiparii vechiului golf al marii, acest lucru ducând la formarea actualului lac Sinoe, complet izolat de mare.

Cetatea Histria este din nou în actualitate în anul 1914, datorită săpăturilor arheologice coordonate de istoricul și arheologul Vasile Pârvan, dându-se o importantă deosebită descoperirilor făcute în acea perioadă, care sunt expuse astăzi la muzeul cetății.

De-a lungul timpului au fost descoperite aici mai multe vestigii istorice, dintre care amintim: un vas de parfum în formă de sirenă (sec al-VII-lea i.e.n), o drahmă de argint bătută de cetate (sec  al-III-lea i.e.n), un vas grecesc în stil orientalizat (epoca elenistică) precum și obiecte de metal, inscripții.

Și cum istoria reprezintă o parte a prezentului, vă așteptăm să descoperim împreună locuri demne de povestit!

Autor: Mihaela Alexandra PREDA

Îți place această pagină? Distribui-o, să afle și prietenii tăi despre ea.

TOP