Excursie la Caraorman

Previous
Next

Etimologia sa vine din limba turcă și înseamnă Pădurea Neagră. Similară dar totuși diferită de mult mai celebra Pădure Letea, Pădurea Caraorman merită orice efort pentru a o descoperi.

Situată pe grindul cu același nume, exact în centrul Deltei Dunării, ce face parte din același cordon inițial care a blocat golful Tulcea în urmă cu 8.000 de ani, cu grindul Letea, de aici venind flora comună a celor două păduri, de fapt întreaga flora a grindurilor.

Zona centrală a grindului păstrează încă dune de nisip neacoperite de vegetație, ceea ce înseamnă că sunt la discreția vânturilor ce le transformă permanent. Sudul grindului este ocupat de Pădurea Caraorman, vestită pentru peisajele și flora deosebite.

După unii autori primele așezări pe grindul Caraorman au fost ale unor cerchezi a căror activitate era destul de controversată fiind acuzați inclusiv de piraterie. Cu timpul au început să se stabilească haholii conturand satul actual. În perioada comunistă au fost relocați atât români cât și lipoveni, ca forță de muncă pentru combinatul de extracție al nisipului cuarțos.

Odată ajuns în portul satului, ești purtat în timp către perioada comunistă din care azi a rămas doar un peisaj industrial,  conturat de ruinele fostei exploatări de extragere a nisipului cuarțos. Trecând de urmele adânci lăsate de dorința puternică pentru industrializare, descoperi un sat deltaic, cu case tradiționale, cu acoperișuri de stuf și culori caracteristice haholilor și lipovenilor. Cele mai multe case sunt bine conservate și oferă imaginea unui sat autentic. Vara, ulițele cu nisip fin, aduc cel mai viu aminte de vremurile în care primele familii s-au stabilit în locul cunoscut azi ca satul Caraorman.

Pădurea Caraorman – se poate ajunge la pădure pe jos dar nu este recomandat (primăvara este inundat iar vara este mult prea cald). Partenerii noștri locali oferă posibilitatea de a vizita pădurea cu mașina sau tractorul cu remorcă. Punctul central de interes aici este un stejar bătrân, cunoscut azi ca “Stejarul îngenuncheat”, în jurul căruia s-au conturat mai multe legende locale.

Ați dedus deja că este o pădure de stejari, predomină stejarul de lunca (Quercus pedunculată) existând exemplare mai vechi de 400 de ani, pe lângă plop și frasin precum și arbuști de zălog și cătină roșie. Un element important al florei îl constituie plantele cățărătoare, liana grecească (Periplopca graeca), hameiul, curpenul, vița de vie sălbatică și iedera. Orhideele sunt prezente în număr mare primăvară.

Alternanța florei, de la pădure subtropicală, cu un aspect impresionant mai ales în perioada inundațiilor, până la vegetația deșertică din zonele de întinderi de nisip crează o biodiversitate uriașă acestui habitat.

Pădurea Caraorman este monument al naturii din 1940 iar în 2000 a primit statutul de arie protejată.

Fauna este de asemenea importantă în această zona, arborii bătrâni oferind loc de cuibărit pentru speciile mari de păsări, ciocănitori și păsări de pădure. Între mamifere, trebuie remarcată răspândirea largă a sacalului auriu.

Nu poți pleca din Caraorman fără să deguști savuroasele preparate tradiționale, gătite într-o gospodărie locală. Ciorba de somn, specifică ucrainienilor și diferitele feluri de preparare a crapului, carasului sau știucii îți vor delecta simțurile.

Caraorman, o așezare în inima deltei, un sat până la care doar cunoscătorii zonei știu cum să ajungă pe cele mai frumoase canale create de Dunăre, împreună cu localnicii de aici cu tradițiile și obiceiurile lor în mod sigur te vor impresiona și îți vor crea amintiri puternice.

Au contribuit: Nicoleta TUDOR, Iliuță GOEAN

Iți place această pagină? Distribui-o, să afle și prietenii tăi despre ea.

TOP