Rața pestriță (Anas strepera)

Rata pestrita
Denumire in RomânăRața pestriță
Denumire in EnglezăGadwall
Denumire stiințificăAnas strepera
Prezență in Delta DunăriiTot anul
FrecvențăModerată
Anvergura aripilor85 – 90 cm
Lungime46 – 56 cm
Greutate0,5 – 1 kg
Status(R,SB) Rezidentă, Cuibăritoare
Stare de conservare(LC) Neamenințată cu dispariția

Descriere

Principalul caracter de recunoaștere al raței pestrițe este oglinda mică albă care este foarte evidentă la mascul. Masculul cuibăritor are penajul gri cu stiații fine de culoare neagră, capul maroniu șters, ciocul gri-negricios și posteriorul negru. Femela este gri-maroniu cu striații negre, marginile inferioare ale ciocului sunt portocalii, iar penele codale sunt maroniu închis. Masculii necuibăritori și juvenilii au penajul asemănător cu al femelelor.

Distribuție

Rața pestriță are o largă distribuție, fiind întâlnită în întreaga Europă, Asia, Africa și în America de Nord.

La noi în țară specia este întâlnită în zonele acvatice, mai ales în cele de joasă altitudine.

Populație

Se apreciază că populația globală este de 3.2-3.8 milioane de indivizi, iar populația europeană este estimată la 60.000-96.000 de perechi.

În România populația cuibăritoare este între 2.600 și 6.000 de perechi, iar numărul indivizilor care iernează poate ajunge până la 3.500.  În pasaj pot fi observate pe teritoriul țării chiar și 100.000 de exemplare.

Mediul de viață și biologia speciei

Rața pestriță este întâlnită în apele dulci, stătătoare sau ușor curgătoare, bogate în vegetație emergentă. În timpul iernii poate fi observată pe terenuri inundate sau pe lacuri de acumulare.

Hrana este constituită din vegetație acvatică, insecte, viermi, mormoloci și pești de dimensiuni mici. Este o specie care se hrănește, de obicei, pe înserat sau noaptea.

Cuiburile sunt construite în zone ferite, în vegetație deasă uscată, uneori la distanță de apă. Femela depune 8-12 ouă care eclozează după 24-26 de zile. Puii își urmează mama imediat după eclozare, fiind îngrijiți doar de aceasta până învață sa zboare. Ei ajung la maturitatea sexuală după un an.

Presiuni și amenințări

Degradarea habitatelor prin poluare și tăierea sau incendierea stufului în momentul cuibăririi duce la scăderea ratei de reproducere.

Este permis ca rața pestriță să fie vânată într-un număr restricționat de exemplare, însă este braconată în numere mult mai mari decât cele premise fiind ușor confundată cu rața mare, specie mult mai abundentă.

Curiozități

  • Pe perioada năpârlirii, care durează până la 4 săptămâni, rața pestriță este incapabilă de zbor.
  • Masculii nu participă la îngrijirea puilor și părăsesc zonele de cuibărire, iar după năpârlire încep migrația de toamnă, cu o lună mai devreme decât femelele

Mihaela FUCIU

Iti place aceasta pagina? Distribui-o, sa afle si prietenii tai despre ea.

TOP