| Denumire in Română | Lebăda de vară |
| Denumire in Engleză | Mute Swan |
| Denumire stiințifică | Cygnus olor |
| Prezență in Delta Dunării | Tot anul |
| Frecvență | Abundentă |
| Anvergura aripilor | 200 – 240 cm |
| Lungime | 140 – 160 cm |
| Greutate | 6,6 – 15 kg |
| Status | (AY) Rezidentă |
| Stare de conservare | (LC) Neamenințată cu dispariția |
Este o pasăre acvatică de talie mare cu gât foarte lung. Penajul alb o face foarte ușor de recunoscut. Are coada lungă, cap mic și cioc roșu-portocaliu la baza căruia se află o proeminență de culoare neagră. Juvenilii sunt gri-maroniu cu o ușoară nuanță rozie, iar ciocul este gri.
Lebăda de vară este întâlnită în cea mai mare parte a Europei, în vestul și sudul Asiei până în Orientul Mijlociu. Populațiile din nord migrează spre vestul Europei sau Asia.
În România este întâlnită în Delta Dunării dar și în luncile râurilor mari.
Populația globală este estimată la peste 600.000 de indivizi, iar populația Europei la 86.000-120.000 de perechi cuibăritoare. În țara noastră cuibăresc aproximativ 3.000-5.000 de perechi, majoritatea regăsindu-se în Delta Dunării. În timpul iernii, pot fi observate până la 16.000 de exemplare.
Lebăda de vară se regăsește în habitatele umede, întinse, bogate în vegetație emergentă. Unele exemplare prefera lacurile care sunt frecventate de oameni deoarece primesc hrană.
Se hrănește, în general cu plante acvatice și cu ierburi de pe malurile apelor. Ocazional poate consuma și nevertebrate acvatice, pești mici, amfibieni și mormoloci.
Este o specie care prezintă deplasări complexe, astfel ca la noi în țară este atât sedentară cât și parțial migratoare, iarna adunându-se în grupuri mari pe lacurile din Delta Dunării.
Își construiește cuiburi masive în stufăriș sau chiar pe sol în care depun 5-8 ouă. Incubația durează 35-41 de zile și este asigurată de ambii părinți. Puii stau alături de părinți până la 150 de zile.
Principala amenințare o reprezintă hrănirea păsărilor de către oameni cu diverse alimente sau produse de panificație greu digerabile, care pot duce la moartea păsării.
Poluarea apelor cu diverse deșeuri plastice și ingerarea greutăților din plumb folosite la pescuit reprezintă un pericol pentru sănătatea păsărilor.
Mihaela FUCIU




Îți place această pagină? Distribui-o, să afle și prietenii tăi despre ea.