Flamingo roz (Phoenicopterus roseus)

Prezentare:

Flamingo roz (Phoenicopterus roseus) este una dintre cele mai elegante și emblematice păsări acvatice din lume. Cu picioarele sale lungi, penajul roz și gâtul grațios, această specie atrage atenția oricărui observator. Deși asociat în special cu regiunile calde din sudul Europei, Africa și Asia, flamingo a început recent să își facă apariția și în România, mai ales în Dobrogea. În ultimele decenii, prezența lor a devenit din ce în ce mai constantă, iar din 2021 există dovezi clare că au început să cuibărească pe teritoriul României.

Descriere:

Denumire în română: Flamingo roz
Denumire în engleză: Greater Flamingo
Denumire științifică: Phoenicopterus roseus
Dimensiune: Lungime: 110-150 cm | Anvergură: 140-165 cm
Greutate: 2-4 kg
Durata de viață: Până la 40 de ani în sălbăticie
Prezența în România: Sporadică, cuibărit recent confirmat
Frecvență: Rară, dar în creștere
Status: Specie protejată

Caracteristici:

Flamingo roz este o pasăre de talie mare, cu un corp elegant, gât lung și subțire și picioare extrem de lungi. Penajul este predominant roz pal, cu nuanțe mai intense pe aripi și vârfurile negre ale acestora. Ciocul este gros, curbat în jos și are o nuanță roz cu negru la vârf. Picioarele sunt lungi și subțiri, colorate în roz intens, adaptate pentru deplasarea prin ape puțin adânci.

Habitat și răspândire:

Flamingo roz este o specie tipică zonelor umede, preferând lagunele sărate, lacurile alcaline și estuarele. Se întâlnește în sudul Europei, nordul și estul Africii, precum și în sudul și vestul Asiei. Cele mai mari colonii se află în Spania, Franța, Turcia și regiunea Golfului Persic.

Răspândire în România:

Până de curând, flamingo roz era considerat o apariție accidentală în România. Observații sporadice au fost înregistrate de-a lungul deceniilor în Dobrogea, mai ales în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre. Începând cu anul 2020, numărul exemplarelor observate a crescut, iar în 2021 s-a confirmat prima colonie de cuibărit pe un lac din Dobrogea.

Istoric:

Flamingo roz a fost semnalat în România încă din secolul al XIX-lea, dar în număr foarte mic. În Dobrogea, prezența lor era ocazională, cu indivizi rătăciți observați sporadic în diverse zone umede. În anii 1950-1960, specia a fost rar observată, dar în ultimele decenii, odată cu schimbările climatice și îmbunătățirea habitatelor, numărul aparițiilor a crescut. Cel mai important eveniment a fost confirmarea cuibăritului în România în 2021, un moment de referință pentru avifauna țării.

Comportament:

Flamingo sunt păsări extrem de sociabile, formând colonii mari pentru hrănire și cuibărit. Se hrănesc filtrând apa cu ajutorul ciocului specializat, consumând crustacee, alge și mici nevertebrate, care le conferă culoarea roz caracteristică. Ritualul de împerechere este spectaculos, cu parade de grup ce includ mișcări sincronizate și sunete specifice.
La cuibărit, femela depune un singur ou, care este incubat de ambii părinți timp de aproximativ o lună.

Status de conservare și amenințări:

Flamingo roz este considerat o specie cu risc scăzut (LC – Least Concern) la nivel global, dar populațiile locale sunt afectate de pierderea habitatelor, poluare și deranjul cauzat de activitățile umane. În România, principala amenințare este distrugerea zonelor umede și turismul necontrolat. De asemenea, activitățile agricole și industriale pot afecta calitatea apei și disponibilitatea hranei pentru aceste păsări.
O amenințare majoră o reprezintă și unii fotografi, autointitulați „fotografi de natură”, unii dintre ei chiar considerându-se faimoși, care hăituiesc și deranjează păsările cu multă încrâncenare, până la alungarea acestora de pe locurile de cuibărit.

Există programe de monitorizare și protecție a flamingo în România?

Deocamdată, nu există un program dedicat exclusiv flamingo, dar organizațiile de protecție a păsărilor, precum SOR (Societatea Ornitologică Română), monitorizează populațiile și habitatele acestor păsări. Ariile protejate din Dobrogea, cum ar fi Rezervația Biosferei Delta Dunării, oferă un cadru legal de protecție pentru specii precum flamingo.

Cum pot contribui localnicii și turiștii la protejarea acestor păsări?

Prin respectarea zonelor de protecție, evitarea deranjării păsărilor în perioadele de cuibărit și prin raportarea oricăror activități dăunătoare autorităților sau ONG-urilor de mediu. De asemenea, promovarea ecoturismului și educația despre importanța acestor păsări contribuie la protecția lor.

Care sunt diferențele comportamentale între coloniile de flamingo din România și cele din alte țări?

În România, coloniile sunt mai mici și mai vulnerabile la factorii externi, spre deosebire de cele din Spania sau Franța, unde populațiile sunt bine stabilite. Flamingo din România sunt mai susceptibili la deranj uman și își pot abandona cu ușurință locurile de cuibărit dacă sunt hărțuiți. De asemenea, comportamentul de hrănire poate varia în funcție de tipul de habitate disponibile.

Unde poate fi observat?

În România, cele mai mari șanse de a vedea flamingo sunt în Delta Dunării, în zone precum Melea Sacalin, Grindul Chituc și lacurile litorale din Dobrogea. Se recomandă utilizarea binoclurilor sau teleobiectivelor pentru a nu deranja păsările.

Observarea responsabilă a flamingo

Pentru a proteja aceste păsări delicate, este esențial să le observăm fără a le deranja:

Păstrarea distanței: Evitați apropierea excesivă; folosiți binocluri sau teleobiective.

Evitarea utilizării dronelor: Zgomotul și prezența acestora stresează păsările.

Respectarea habitatului: Nu interveniți în zonele de cuibărit și evitați zgomotele puternice.

Curiozități:

Puii de flamingo sunt inițial gri, iar culoarea roz se dezvoltă în timp datorită dietei bogate în carotenoizi.
Flamingo pot sta într-un picior pentru perioade lungi, reducând pierderile de căldură.
Coloniile mari de flamingo pot număra zeci de mii de indivizi.

Concluzii:

Flamingo roz este una dintre cele mai spectaculoase păsări care au început să își stabilească prezența în România. Creșterea numărului de exemplare și primul caz confirmat de cuibărit reprezintă un eveniment deosebit pentru biodiversitatea țării. Protejarea habitatelor și un comportament responsabil al turiștilor și localnicilor sunt esențiale pentru menținerea acestor păsări magnifice în peisajul dobrogean.