Rața sulițar (Anas acuta)

Rata sulitar
Denumire in RomânăRața sulițar
Denumire in EnglezăPintail Duck
Denumire stiințificăAnas acuta
Prezență in Delta DunăriiSeptembrie – Aprilie
FrecvențăRară
Anvergura aripilor79 – 87 cm
Lungime51 – 62 cm
Greutate0,5 – 1,4 kg
Status(WV) Oaspete de iarnă
Stare de conservare(LC) Neamenințată cu dispariția

Descriere

Este o rață zveltă cu aripi lungi, subțiri, ascuțite și o coadă definitorie, lungă și ascuțită. Masculii cuibăritori au un penaj caracteristic, inconfundabil, cu capul și partea posterioară a gâtului maroniu închis, iar pieptul și partea inferioară a gâtului albe, cu o prelungire subțire, albă, ce urcă pe lateralele gâtului. Oglinda este verde închis.

Femela este gri închis cu solzi maronii, pieptul fiind mai deschis decât restul corpului, iar oglinda este maroniu închis cu o bandă lată, terminală de culoare albă. Juvenilii și masculii necuibăritori au penajul asemănător cu al femelelor.

Distribuție

Este o specie care cuibărește în zonele nordice ale Europei, Asiei și Americii de nord, însă pot cuibări și în zona centrală sau sudică a continentelor, dar în populații mici. În Europa rața sulițar iernează în sudul continentului. La noi în țară poate fi văzută în timpul iernii și în pasaj.

Populație

La nivel global, populația raței sulițar este estimată la 5,3-5,4 milioane de indivizi, iar în Europa sunt circa 320.000-360.000 de perechi cuibăritoare. În România specia cuibărește, dar într-un număr foarte mic, de maxim 5 perechi, dar în timpul iernii pot fi văzute până la 1000 de exemplare.

Mediu de viață și biologia speciei

Rața sulițar preferă pentru cuibărire, habitatele acvatice continentale, cu apă dulce sau sărată de mică adâncime și care sunt situate în zone deschise de tundră sau pajiști. Iernează în zone costiere, delte, estuare, terenuri inundate, dar și lacuri cu teren agricol în apropiere.

Se hrănește în general cu frunze, alge, insecte, moluște , crustacee, iar la nevoie poate consuma și rădăcini, semințe sau pești de mici dimensiuni.

Perechile se formează în cartierele de iernare, iar în luna aprilie, când ajung în zonele de cuibărire, încep sa își construiască cuiburile direct pe sol, ascuns în vegetație. Femela depune 7-9 ouă pe care le clocește timp de 22-24 de zile. După ecloziune, puii sunt ghidați de femelă spre apă, unde vor sta 46-47 de zile până învață sa zboare, timp în care doar femela îi îngrijește.

Înainte de plecarea spre cartierele de iernare, se adună în stoluri pentru a năpârli.

Presiuni și amenințări

Principala amenințare este reprezentată de pierderea și degradarea habitatelor acvatice  folosite la cuibărit și iernat prin deversări necontrolate, poluare și incendierea vegetației.

Deranjul antropic din zonele de cuibărire poate duce la scăderea ratei de reproducere.

Este permis ca rața sulițar să fie vânată într-un număr restricționat de exemplare, însă este braconată în numere mult mai mari decât cele premise, fiind ușor confundată cu alte rațe.

Curiozități

  • Vârsta maximă atinsă de rața sulitar în libertate a fost de 27 de ani.
  • La masculii cuibăritori, coada poate atinge 10 cm lungime.
  • Supraalarele sunt lungi și frumos colorate, dând un aspect deosebit păsării.

Iti place aceasta pagina? Distribui-o, sa afle si prietenii tai despre ea.

TOP