Fotograf în Delta Dunării

Pentru o excursie de fotografie în Delta Dunării e bine să știți câteva lucruri despre specificul acestei activități. Aveți mai jos câteva idei din experientă mea, începând cu 2004, în organizarea de ture de fotografie pe apă, în Delta Dunării.

Barca

În primul rând, atunci când vă planificați o excursie de fotografie într-o zonă cu multă apă, așa cum este Delta Dunării, trebuie să știți exact cu ce fel de barcă veți merge.  Alegerea bărcii este cheia succesului, a unor fotografii excepționale sau banale, ratate.

În opinia mea, după ce am testat toate felurile de bărci, de la caiac până la vapor, cele mai bune bărci pentru ture de fotografie sunt bărcile deschise, cu bordajul cât mai jos, cât mai late, cu fundul plat și motor outboard. Cele mai puțîn recomandate sunt bărcile mari, înalte și șalupele.

O barcă joasă (bordaj sub 50cm) vă va oferi o perspectivă foarte naturală, foarte apropiată de planul păsărilor și animalelor aflate pe sol sau pe apă, adică în mediul lor natural. Fotografiile vor fi “ochi în ochi”, adică de la aceași înălțime, dând un sentiment de egalitate și naturalețe. O barcă înalta (bordaj peste 70 cm), în care veți sta cocoțați pe punte, într-o poziție de superioritate vă va da ocazia să fotografiați păsările și animalele “din cap” adică de sus în jos, punându-vă într-o postură de “privilegiat”. Cu cât distanța dintre fotograf și subiect scade, senzația de “groapă” se accentuează. În general aceste bărci cu punte (șalupe) sunt dotate și cu copertine de soare ce vă vor răpi farmecul observării sau fotografierii păsărilor în zbor.

Lățimea bărcii asigură stabilitate. Nu este de dorit o barcă îngustă ce se vă bălăngăni de pe un bord pe altul la cea mai mică mișcare a fotografilor, la cel mai mic val. O lățime sub 1,5m este de evitat.

Forma fundului este la fel de importantă. Un fund plat va asigura bărcii o stabilitate mărită, o carenă adâncă sau rotundă va “bălăngăni” necontenit de pe o parte pe altă. O barcă cu fund plat “calcă” și mai puțîn în apă putând intra în Delta Dunării în zonele mlăștinoase, cu apă mică, cele mai bogate în păsări. O barcă deschisă, ușoară va intra acolo unde cu șalupa sau nava nici nu visezi să intri.

Motorul outbord (în afara bărcii), de cele mai multe ori de capacitate, mărime, putere mai mic decât un inbord (în interiorul navei) dar, cel mai important, are vibrațiile mult mai reduse, influența asupra bărcii este mult mai mică. Într-o barcă cu motor outboard, cu vibrații foarte reduse, poți face fotografii din mers sau cu motorul scos din viteză. Într-o navă cu motor inbord vibrațiile motorului se vor simți mult mai puternic și vă vor afecta destul de tare (de)focusarea subiectelor.

În barcă

Pentru o mai bună stabilitate trebuie să știți că cel mai stabil loc într-o barcă este în spate (pupă), lângă motor. Punctul cel mai înalt de balans este în fața bărcii (prova), deci pentru a avea un punct stabil încercați să stați cât mai aproape de motor.

Într-o barcă în mers, chiar și la cea mai mică viteză există riscul să vă stropiți lentila frontală, lucru ce va deteriora calitatea imaginilor capturate, pentru a evita acest lucru vă recomand să țineți camera cu obiectivul orientat în jos întotdeauna în timpul mersului. O ridicați doar pentru a fotografia și imediat o lăsăți în jos.

Un alt lucru periculos pentru echipament este să lăsăți obiectivul descoperit, cu lentila frontală spre soare (nu uitați că barca își schimbă în permanență poziția). Oricând se poate focaliza soarele prin lentilă, în interiorul obiectivului sau a camerei și topiți echipamentul foto. Amintiți-vă cum făceam focul cu lupa când eram copii :-).

Ca ultim pont pentru protecția echipamentului ar trebui să știți că pe apă nici o barcă nu este absolut sigură. Oricând un val poate intra în barcă, oricând poate începe ploaia sau, cazul cel mai rău, o barcă se poate răsturna/scufundă. După ce am experimentat tot felul de genți și rucsaci impermeabili am ajuns la o soluție mai sigură și mai eficientă. O cutie de platic cu capac (o gășiți în Metro sub denumirea de cutie de haine), capacul se închide cu 2 cleme și cu toate obiectivele și camera rămâne suficient aer în interior pentru a pluti. Cutia am capitonat-o cu burete de izopren și i-am făcut și 2 despărțituri să nu mi se ciocnească lentilele între ele. Am stat cu aceast cutie în ploaie torențială timp de peste 2 ore, în timp ce rucsacii erau complet murați și curgea apă din ei, cutia mea nu avea absolut nimic. De mare eficientă a fost și izoprenul dublat de folie de aluminiu pe care l-am lipit pe exterior. Ținută în soare, cutia se comportă că o seră, temperatura în interior creștea îngrijorător de mult, trebuia tot timpul să am grijă să mai deschid cutia când era soare. Acum, cu stratul reflectorizant deasupra nu mai am nici o grijă, în cel mai puternic soare camera și obiectivele sunt reci.

Comportament

Dacă vreți să fotografiați păsări sau animale nu faceți gesturi bruște, apariția vietăților poate fi surprinzătoare. Stăpâniți-vă tresăririle și fiți cât mai fluizi și zgârciți în mișcare. O aruncare bruscă a corpului și camerei înainte, cu mâinile întinse va speria și cea mai curajoasă vietate și sunt convins că nu vreți fotografii ale animalelor și păsărilor din spate.

Să nu credeți că vă puteți apropia neauziți de păsări, pentru ele noi suntem că niște elefanți zglobii. Nu mai vorbesc de un motor de barcă, la deplasarea pe canalele Deltei sau de-a lungul unui mal de lac barcă va fi percepută de toate viețuitoarele cu mult înainte că voi să le puteți vedea. Faptul că le și vedeți este doar o acceptare, o toleranță din partea lor, nu o dibăcie a omului. Dacă o pasăre nu zboară la trecerea unei bărci înseamnă că această a acceptat prezența bărcii (și nu neapărat a omului). Această acceptare este condiționată de cele mai multe ori de păstrarea direcție de mers și a vitezei. Am văzut de multe ori păsări care se hrăneau nestingherite de trecerea bărcilor în viteză și își luau imediat zborul când reduceam viteză pentru a putea fotografia în voie. Lucrurile se schimbă radical când mergi tot timpul constant, cu o viteză mică și tragi (cu camera) din mers fără să schimbi nimic din factorii de apropiere față de pasăre sau animal. Ai mult mai multe șanse să reușești o fotografie bună trăgând cum poți din mers decât să încerci să reduci viteză sau să oprești.

Fiecare animal sau pasăre are o limita de distanță la care tolerează prezența omului, la unele specii această distanță permite fotografierea la altele nu. Din încercări repetate veți descoperi această distanță. Nu presați, nu încercați să vă apropiați peste această limita, nu veți face decât să speriați subiectul, să-l îndepărtați, de multe ori peste limita la care vă veți putea apropia din nou. Mai bine stați la limita distanței, și nu vă mișcați foarte mult, dacă animalul va consideră că poate reduce distanța de toleranță se va apropia el, de multe ori există și o curiozitate din partea acestora.

Dacă sunteți în poziția avantajoasă în care vă bate vântul din spate și văîmpinge spre subiect puteți încerca să opriți motorul, să vălăsăți jos în barcă și să nu țineți deasupra bordului decât camera iar capul cât mai mascat în spatele camerei. Dacă aveți și o ancora este excelent, țineți funia ancorei cu piciorul și o eliberați când vreți să vă opriți. O apropiere cu viteză vântului vă poate duce puțin peste distanța maximă tolerată de păsări și vă  va permite o fotografiere dintr-o poziție avantajoasă și cât de cât stabilă. Evident că toate pregătirile, funia ancorei, ridicarea motorului, camuflarea în barcă vor fi făcute la o distanță cât mai mare de subiect.

Necesarul unui fotograf în Delta Dunării

Fotografierea din barcă, pe sau pe lângă o apă nu-i totuna cu fotografierea de pe uscat. Pentru o bună siguranță, atât a voastră cât și a echipamentului dar și pentru a fi siguri că aveți cele necesare la voi, pentru o sesiune reușită, v-am făcut o listă cu ce ar trebui să aveți la voi.

Trebuie să știți dacă fotografiați de pe uscat sau din barcă, ambele variante pot fi foarte productive dacă ajungeți în locul potrivit. Apoi trebuie să vă hotărâți dacă vreți să trageți din camuflaj sau nu. Dacă da, din ce fel de camuflaj și îl și punem pe listă:

1. Camuflajul

În funcție de distanță pe care trebuie să-l cărați în spate, trebuie să luați în calcul și un mod de ambalare/transport.

Cât durează sesiunile de fotografie? Eu m-am obișnuit să trag numai în orele de lumină bună, 4 ore dimineață și 4 ore seara însă am clienți care vor să folosească la maxim timpul petrecut în Delta Dunării și nu ies din camuflaj o zi întreagă. În cazul în care doriți să faceți acest lucru mai punem pe listă:

2. Sticlă cu apă – recomand folosirea unor sticle care nu pocnesc / foșnesc la deschidere și în nici un caz nu recomand băuturi carbogazoase, întotdeauna fâșâie la deschidere și asta sigur nu reprezintă un avantaj când doriți liniște deplină. Nu luați în râs sticlă cu apă, este cumplit de chinuitor să stai în Deltă, în căldură, fără să ai apă la tine. Sticla cu apă este obligatorie și dacă nu fotografiați din camuflaj.

3. Mâncare / gustări – la fel, fără ambalaje foșnitoare și preferabil cât mai puține, veți avea timp să mâncați în afară orelor de fotografiere.

4. Nu uitați de una dintre necesitățile de baza ale omului, toaleta. Fiți pregătiți cu ce aveți nevoie.

Dacă aveți de gând să folosiți și un camuflaj plutitor nu uitați de:

5. Un săculeț impermeabil pentru accesorii

6. Costum de neopren – este bun și vara, mai ales împotriva lipitorilor.

Dacă trageți din barcă, vă va fi de mare folos un

7. Bean bag – nu neapărat cu fasole sau orez cum este clasic, chiar NU recomand grăunțe naturale, am văzut multe bean bag-uri explodate după o zi de baltă, aici umiditatea este atât de mare încât boabele se umflă fără să fie udate. Folosiți în schimb granule de PVC. Mai nou am descoperit muniția de soft air, sunt mici biluțe de plastic, perfecte pentru umplutură săculețului.

ATENȚIE! Nu luați mâna de pe camera atunci când trageți de pe bean bag de pe marginea bărcii. Indiferent cât de bine pare că ați echilibrat întreg ansamblul, în barcă există întotdeauna mișcări care pot dezechilibra totul și vă treziți cu camera în apă (cei care au pățit-o nu trebuie să mai citească acest paragraf, știu deja :-))

În camuflaj trebuie să stați pe ceva.

8. Saltea dacă trageți întins pe burtă.

9. Scaun dacă trageți din poziția așezat.

Deja avem o lista serioasă și încă nu am ajuns la echipamentul foto :-).

Indiferent de modul de transport din Delta Dunării, nu uitați că veți fi pe apă sau foarte aproape de această. Echipamentul foto este sensibil la udare și este bine să-l protejați. În barcă eu folosesc:

10. O cutie Pelican 1650, este impermeabilă, rezistentă la șocuri iar în unele cazuri este perfectă să stau pe ea într-un camuflaj improvizat în grabă. Aici povestea este mai lungă și nu pot trece peste ea așa rapid.

Pelican 1650 este (după părerea mea) o cutie obligatorie pentru orice fotograf de wildlife. Pot să-mi țîn în ea obiectivul Nikon 600 / f/4, montat pe camera așa că pot fi foarte rapid în pregătirea pentru ședința foto sau dacă pe drum apare ceva și trebuie să scot repede camera și să trag. Am tot timpul cu mine această cutie și țîn în ea TOT ce vreau. Am blițul, cortul și șina de macro, lucruri pe care de obicei le scot din rucsac, nu prea îmi vine să le car doar așa, că să fie acolo. Am blițurile normale, cu declanșatoare, difuzoare și blende, sunt cazuri în care pot fi foarte utile și de obicei nu le aveam la mine când plecat doar cu rucsacul. Mai am o mulțime de accesorii, filtre, obiective fixe, instrumentele de curățare a lentilelor și senzorului etc… și mai am loc :-). Cutia, cu tot ce este în ea cântărește vreo 40-50 kg, noroc că este dotată cu roți și sistem de troller.

Nu vă gândiți că o să mă vedeți vreodată cu această cutie în spate. Nu, locul ei este în barcă sau în mășină. De acolo îmi pun în rucsac ceea ce am nevoie în sesiunea imediată. O las fără grijă în barcă sau mășină, legată cu un cablu zdravăn și închisă cu lacăte, este destul de greu de spart.

11. Rucsacul cu care veniți în Delta Dunării este iarăși foarte important. Acum sunt o mulțime de firme care produc rucsaci dedicați echipamentelor foto însă nu toate sunt chiar atât de waterproof cât se lasă să se înțeleagă din reclame. Am văzut de multe ori rucsaci cu prea multă apă în ei după o ploaie de intensitate și durata medie. Veriga slabă a fost de fiecare dată fermoarul, chiar dacă materialul din care erau făcuți era impermeabil, fermoarul are o margine textilă prin care intră apă. Puține modele au o folie de PVC peste fermoar pentru a le face (aproape) etanșe. Alegeți rucsaci care au din fabrică și husă de ploaie, mai ajută puțin și această însă nu vă puteți baza numai pe acest sistem de rucsac + husă, mai ales în perioadele ploioase, de toamnă până vara.

12. Camera și obiectivul (obiectivele) – să nu le uitați acasă, că am mai văzut și asemenea cazuri :-). În Delta Dunării aveți ocazia să faceți fotografie de wildife, aveți nevoie de cel mai “lung” obiectiv pe care îl aveți dar nu neglijați nici partea de peisaje sau macro. Sunt o mulțime de subiecte și este păcat să nu le exploatați. Pentru wildlife, un obiectiv de minim 300 mm este OBLIGATORIU, cu o diafragmă cât mai mare (4 sau, preferabil, 2,8). Dacă vă duceți spre plajă 500 – 600 mm este și mai bine, deja discutăm de condiții excelente de fotografie. Am văzut unele recomandări de folosire a obiectivului 70-200 / 2,8 + TC X2. Mi se pare o mare greșeală. Veți transformă un obiectiv excelent într-un obiectiv mediocru de 140-400 cu f/5,6. Orice vi se vă spune cu privire la calitatea imaginii, că nu există pierderi, verificați singuri. Pierderea de calitate este semnificativă la folosirea unui dublor și veți află asta pe pielea și banii voștri, în condiții de lumina slabă în Delta Dunării. Wildlife este un gen de fotografie ce nu permite abateri de la calitate. Ori îți aduci lucruri de calitate cu ține, ori vei plânge în față computerului după ce descarci fotografiile.

13. Teleconvertor – dacă le aveți aduceți-le, dacă nu aveți cumparti-vă sau închiriați. Sunt situații în care sunt extrem de utile. Cele de 1,4X – 1,7X le folosesc frecvent iar cel de 2X numai în condiții de lumină foarte bună. Cel de 1,4X (sau 1,5X la Canon) este esențial, o creștere a focalei cu 40-50% ajută enorm în multe situații.

14. Carduri de memorie – nu veniți în Delta Dunării cu un singur card! Sunt atât de multe subiecte încât veți rămâne foarte repede fără spațiu pe card. De asemenea, cardurile folosite în fotografia de wilddlife trebuie să fie foarte rapide, adică să aibă o viteză de scriere cât mai mare. Fotografierea în rafală este foarte frecvența și indiferent cât de mare este bufferul camerei voastre, tot veți avea intarzire datorată unei viteze mici de scriere pe card. Căutați cele mai rapide carduri pentru camera voastră, veți vedea că merită. Nu uitați să vă aduceți și 2-3 carduri de rezervă, cât mai spațioase.

15. Baterii de rezervă. Evident că în urmă a ceea ce am scris mai sus, cu tragerile îndelungi și intense, nici bateriile nu rezistă prea mult. Asigurați-vă că aveți autonomie măcar pentru o zi întreagă. Într-o zi bună eu trag și peste 1000 de cadre dar am clienți care nu se lasă până nu fac 4000-5000 de cadre pe zi (nu uitați că trageți în special rafale). În perioadele reci este indicat să aveți numărul obișnuit de baterii X 2. Adică dublu. Eu țîn întotdeauna o baterie în mănușă (așa m-am obișnuit) și sunt extrem de rapid în schimbarea unei baterii consumate. Iarnă bateriile se descarcă mult mai repede și puteți avea neplăcuta surpriză să vă lase tocmai în fața subiectului cel mai dorit (că așa de întâmplă de obicei). Dacă aveți bateriile prin buzunare sau genți o să vă ia prea mult timp să vă scoateți mănușile, să descheiați haine sau genți, să căutați baterii și să le schimbați. Pierdeți timp prețios.

16. Trepiedul – este esențial. Idiferent că trageți din barcă sau de pe uscat, vor există situații în care vă vă fi foarte util. Din barcă nu poate fi folosit decât cu motorul oprit altfel vă transferă toate vibrațiile motorului bărcii direct în camera. Chiar dacă am bean bag și prefer să trag de pe marginea bărcii (cât mai aproape de suprafață apei) , tot folosesc de multe ori trepiedul doar pentru confortul de a lua mâna de pe camera atunci când nu trag.

17. Un blitz cu o lentilă fresnel în față (better beamer) vă fi extrem de util însă nu trebuie să abuzați de el, în multe situații animalele sălbatice se sperie de “laser”.

Cam acestea sunt de baza că echipament foto. Evident că puteți fi cât vreți de creativi și vă puteți aduce tot ce vă trece prin minte sau doriți să încercați.

Pe lângă echipamentele de fotografie, ar trebui să vă gândiți puțîn și la voi. Gășiți aici un post despre Necesar în Delta Dunării. Pe lângă acestea, vara, mai aveți nevoie de:

18. Soluții împotriva țânțarilor. Din păcate orele bune de fotografie cam corespund cu cele preferate de țânțari (or fi și ei fotografi?). Dacă în loc să vă concentrați la subiecte începeți să vă dați palme, nu faceți nici fotografii și mai speriați și păsările. Folosiți din abundență soluții de îndepărtare a insectelor supărătoare. Eu mi-am înmuiat o bandană (buff) în soluție Autan și o păstrez într-o cutiuță. Când am nevoie o scot și o pun pe cap și gât, locurile preferate ale jivinelor sângeroase. De la transpirație se reactivează soluția și chiar este eficientă.

Iar iarnă sunt foarte utile:

19. Încălzitoare pentru mâini – Sunt pliculețe cu un amestec ce se încălzește foarte tare când se amestecă și le puteți ține în mâini, în mănuși sau în încălțăminte cât așteptați subiectele. Camera nu se manevrează foarte bine cu degetele amorțite de frig.

Vezi lucruri utile pe care le poti lua cu tine din magazinul nostru FotoNatura